PsyRadio

psyradio * fm - Small A1

luni, 16 martie 2009

The happening

Saptamana trecuta, mai exact pe 7 martie, ora 02,30 spre 03,00 am avut ocazia sa testez forta body-guarzilor din Club Goblin si sa fac o plimbare cu smurdul :) Lucrurile s-au intamplat cam asa:
Intr-un avant frenetic de a dansa pe o piesa Jungle, rotula mea s-a revoltat si si-a intors spatele la mine, mai exact, s-a luxat la modul grav.

Cum acest eveniment m-a prins total pe nepregatite, reactiile mele s-au rezumat la a ma vaita de durere si a astepta cuminte ambulanta pe un scaun la intrare, sub privirile persoanelor cu care eram in club si a celor care continuau sa vina sa-l populeze. Nu-mi pasa prea mult pentru ca berile pe care le bausem inainte m-au ajutat sa par foarte relaxata si sa nu-mi pese ca acum ma stie toata lumea :)

So.....a venit ambulanta, m-au pus pe targa si hai la spital. Pacat de starea mea, nu m-am bucurat pe cat ar fi trebuit de aceasta mini excursie :) Am poze insa, pentru cei interesati.
Astfel, ajungem si la camera de garda, sunt postata cu targa cu tot in fata receptiei, pentru a-mi spune datele la ghiseu, unei doamne profund cuprinse de ora tarzie, intr-un acces de plictiseala si furie mocnita. In fine, nu s-a luat de mine, dar am reusit sa ii inteleg starea din prisma modului cum se purta cu...oricine intra in vb cu ea, neintrebat.

Ma duc la radiografie, unde o alta cucoana imi spunea cum sa stau (ca mi-a facut 2 poze). Era draguta...la fata :) dar la fel de cuprinsa de ceea ce am numit sindromul doctorului din filmul 'Moartea d-lui Lazarescu' adica lipsa de chef, raspunsuri sarcastice, importanta mare in fata asistentilor.

Ma reintorc la doctorul de garda la ortopedie unde se ia decizia de a-mi pune piciorul in gips pentru lunga perioada de 4 saptamani :(((
Dar, am o scapare, datorita faptului ca genunchiul era super umflat cand m-au 'impachetat', mi-a spus sa mai trec pe la el dupa 2 saptamani ca sa-mi scoata gipsul vechi, ce va deveni larg si sa-mi puna unul nou....sincer, o sa incerc sa-l conving sa ma lase asa, naturelle, cu promisiunea ca o sa fiu fata cuminte :)

Acum se pune problema cum ajungem acasa intr-o astfel de stare si datorita aviditatii pentru un castig cat de mic, asistentii conving un sofer de ambulanta sa ma conduca, ca si asa stau aproape de Municipal. In fine, ii dam soferului 15 lei, ca atat mai aveam la noi si a plecat foarte multumit.

Aici intervine iubitul meu Cosmin, care a fost cu mine in toata aceasta perioada dar pe care nu l-am mentionat deloc pana acum deoarece are un rol mai special in povestire.
Pe langa sustinerea oferita de la inceputul pataniei si pana am ajuns acasa, m-a lasat sa-l bat ca sa uit de durere, mi-a carat hainele, a avut grija sa nu ma pierd prin spital, m-a dezbracat, m-a imbracat, m-a carat in spate pe scari pana acasa, a avut grija sa stau confortabil si a dormit linistit langa mine 2 ore, pana s-a luminat de zi, cand s-a trezit toata familia, ca sa ma 'felicite' pentru noua achizitie care imi acopera tot piciorul.

Si iata ca au trecut 10 zile de atunci. Am invatat sa-mi fac singura injectie in burta, ceea ce e un mare castig pentru mine, pe langa multele filme vazute in aceasta vacanta nedorita :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu